Pentru Răzvan Burleanu şi echipa sa de experţi debarcată pe holurile FRF, ratarea calificării la Euro 2020 prefigurează un dezastru financiar şi sfârşitul epocii de belşug care a început acum 5 ani. Prima de la UEFA, pentru prezenţa la turneul final, se ridică la aproximativ 10 milioane de euro. Banii aceştia erau aşteptaţi ca un colac de salvare pentru bugetul în corzi al instituţiei lui Burleanu. Pe lângă milioanele de la forul continental, federaţia va mai pierde, dacă se ratează calificarea, şi diverse bonusuri de performanţă de la unii sponsori, dar aceste sume sunt mai mici, de ordinul sutelor de mii de euro.
Cele 6,5 milioane de euro găsite în conturi în 2014 (“rămăşiţa” celor 22 de milioane de euro câştigate de FRF în 2010, în instanţă, de la Loteria Română, și tocate frenetic de Mircea Sandu), când noua conducere a preluat managementul, sunt pe terminate. Rezervele din bănci au fost folosite în toţi aceşti ani pentru a acoperi:
– cheltuieli fixe foarte mari (numai în doi ani, 2017 şi 2018, bugetul de salarii a fost de 8,8 milioane de euro),
– contracte ciudate (în vechiul angajament cu Joma, federaţia primea pentru reclamă şi publicitate 1,25 milioane de euro ca să cumpere marfă de 1,5 milioane de euro pe an, pentru ca, în final, să înregistreze deficit de sute de mii de euro în balanţa comercială cu spaniolii),
– acţiuni controversate (diverse competiţii fără finalitate, tipărituri de lux cu materiale de propagandă sau pentru campania electorală) şi
– subvenţii şi “atenţii” acordate alegătorilor (turism în străinătate sub forma unor cursuri de specializare sau delegaţii, bani daţi “sponsorizare” în ajunul alegerilor etc).
Structura de venituri şi cheltuieli a bugetului FRF, aşa cum e concepută acum, depinde ombilical de ajutoarele de la FIFA şi UEFA. Cele două foruri sunt principalii finanţatori ai federaţiei lui Burleanu, căreia doar în 2017-2018 i-au acordat ajutoare şi împrumuturi nerambursabile de 11,8 milioane de euro. Suma reprezintă peste 32% din totalul încasărilor FRF în aceşti doi ani. Aceşti bani au dispărut ca şi cum n-ar fi fost, fără să existe și vreun rezultat palpabil.
Chiar şi aşa, banii veniţi de la forurile internaţionale n-au fost de ajuns. Federaţia îşi pusese speranţele, pentru a menţine actualul ritm al cheltuielilor şi în perioada 2019-2022 (când expiră cel de-al doilea mandat al lui Burleanu), în cele aproape 10 milioane de euro venite de la UEFA pentru participarea naţionalei la Euro 2020.
În acest moment, toată lumea este cu răsuflarea tăiată la federaţie. Dacă România lui Contra nu câştigă cu Feroe, Norvegia şi Suedia, calificarea este ratată, iar asta ar însemna că la Casa Fotbalului vine recesiunea. Pentru a o scoate la capăt, FRF va fi nevoită fie:
fie
Această soluţie este foarte fezabilă şi pentru că, în ciuda decapitalizării masive a federaţiei sub domnia lui Burleanu, FRF are încă, de pe vremea lui Mircea Sandu, câteva proprietăţi concrete, care ar putea fi depuse gaj la bănci: „Casa Fotbalului” de lângă Arena Naţională, baza de la Mogoşoaia, baza de la Buftea.
O a treia variantă, salvatoare pentru actuala conducere a federaţiei, ar fi ca naţionala să obţină, totuşi, o calificare la Mondialul din 2022 – cu prima aferentă din partea FIFA. Dar acesta este deja un orizont îndepărtat de timp, raportat la strategia de până acum a lui Burleanu.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER